Romania News::Stiri si actualitate româneasca

Bucuresti, 19 mai 2010

Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, Legea lustratiei, cu 203 voturi pentru, 40 împotriva si 12 abtineri, la cinci ani de la depunerea proiectului in Parlament, informeaza AGERPRES.

In primavara anului 2006, proiectul legii lustratiei a fost adoptat de Senat, fiind apoi prezentat conducerii Camerei Deputatilor pentru a primi termen de dezbatere.

Legea adoptata astazi le va interzice persoanelor care au facut parte din nomenclatura Partidului Comunist Român (PCR) sa candideze si/sau sa fie numitii în anumite functii publice, pentru urmatorii 5 ani de la intrarea legii in vigoare.

In fapt Legea lustratiei adoptata azi in Parlament reprezinta o victorie morala a celor care s-au ridicat in decembrie 1989 impotriva comunismului, a celor care in urma cu 20 de ani au sustinut "Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara", a celor care in primavara anului 1990 au demonstrat timp de 52 de zile in Piata Universitatii din Bucuresti pentru libertate si instaurarea democratiei in Romania post-comunista, scandand "Fara Comunisti!".

Posted by RoNews Wednesday, May 19, 2010 (21:48:27)

comments? |    | Score: 0

Asociatia 21 Decembrie 1989 invita românii din tara si strainatate la discutii si propuneri pe marginea proiectului de lege prezentat mai jos:

Proiectul Legii lustraţiei

Titlul Legii:

LEGEA lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist

Art. 1

a) persoana care a ocupat funcţii de conducere în aparatul central, regional sau judeţean, după caz, al Partidului Muncitoresc Român, al Partidului Comunist Român, al Uniunii Tineretului Comunist ( membrii şi membrii supleanţi ai CC al PCR / CC al UTC, Comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti ale PCR /UTC; membrii Comisiilor Centrale de Revizie, judeţene, municipale şi orăşeneşti; membrii Colegiului Central de partid al CC al PCR;

b) deputaţii Marii Adunări Naţionale şi ai Consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti;

c) activiştii din aparatul de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste de la nivel central, regional, raional şi judeţean, după caz, precum şi directorii de editură, redactorii – şefi, redactorii – şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale Partidului Muncitoresc Român, Partidului Comunist Român, Uniunii Tineretului Muncitoresc şi Uniunii Tineretului Comunist din România la nivel naţional, regional, raional sau judeţean, după caz;

d) persoanele din învăţământul de partid organizate şi finanţate de P.C.R. şi U.T.C

e) persoanele care au făcut parte din structurile organelor de Securitate şi persoanele care au colaborat cu Securitatea;

f) judecătorii şi procurorii de la toate unităţile şi parchetele civile şi militare care aveau funcţia de secretar de partid;

g) ambasadorii, miniştrii plenipotenţiari şi asimilaţi acestora, membrii corpului diplomatic în străinătate, precum şi şefii misiunilor comerciale române din străinătate şi adjuncţii acestora;

h) preşedintele şi preşedinţii de secţii ale Tribunalului Suprem, procurorul – general şi adjuncţii săi de la instanţele judecătoreşti civile, judecătorii precum şi persoanele de la toate instanţele şi parchetele care aveau funcţie de secretar de partid;

i) cei care au ocupat funcţii de conducere, la nivel central, regional sau judeţean, după caz, în cadrul Inspectoratelor de Miliţie, comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetatori din centralele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, secretarii de partid precum şi ofiţerii politici din cadrul acestor instituţii;

j) şefii misiunilor diplomatice şi consulare române din străinătate;

k) cei care au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Forţelor Armate sau Ministerului Apărării Naţionale;

Art. 2

Persoana care, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, s-a aflat în una din situaţiile prevăzute la art. 1, a susţinut sau a făcut parte din structurile de putere ale unui regim totalitar care a încălcat în mod deliberat drepturile omului prevăzute în tratatele internaţionale şi constituie un pericol real pentru democraţia din România şi pentru protejarea valorilor fundamentale prevătute în Constituţie. Persoanele prevăzute la art. 1 nu pot candida şi nu pot fi numite pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru următoarele demnităţi şi funcţii publice:

a) preşedinte al României;

b) deputat sau senator;

c) membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

d) primar, viceprimar;

e) consilier judeţean sau consilier în Consiliul General al municipiului Bucureşti, consilier municipal, orăşenesc, comunal, sau de sector al municipiului Bucureşti;

f) consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale;

g) secretar general, secretar general adjunct, şef de departament sau director general ori director în aparatul Senatului ori al Camerei Deputaţilor;

h) membru al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, secretar general, secretar general adjunct sau director în cadrul aparatului Guvernului, ministerelor sau autorităţilor administrative autonome, membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

i) consilier de conturi al Curţii de Conturi sau judecător al Curţii Constituţionale;

j) preşedinte sau şef de secţie al Consiliului Legislativ;

k) avocat al poporului sau adjunct al acestuia;

l) director, director adjunct în serviciile secrete;

m) membru în Consiliul de administraţie sau în conducerea executivă a Băncii Naţionale a României;

n) membru în adunarea generală a acţionarilor sau în consiliul de administraţie al regiilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital de stat, ca reprezentant al intereselor statului român;

o) judecători, procurori generali sau procurori generali adjuncţi;

p) personal al corpului diplomatic şi consular, şi persoanele asimilate acestora cu funcţii de conducere în cadrul corpului diplomatic şi consular;

q) comandanţii şi şefii de stat major ai unităţilor Jandarmeriei Române;

r) şef al Statului Major General al Armatei, adjunct şi şef de direcţie în cadrul Statului Major General, comandant de Armată şi adjuncţi ai acestora;

s) directori şi directori adjuncţi ai Serviciului de Pază şi Protecţie, ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, ai Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe;

t) preşedinte sau director general al agenţiilor sau instituţiilor de stat la nivel naţional, dacă aceste funcţii au fost obţinute prin numire;

Art. 3

(1) Persoana care îşi depune candidatura pentru una din funcţiile alese, prevăzute la art. 2, depune o declaraţie olografă pe propria răspundere, prin care precizează dacă s-a aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 1.

(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va emite, în termen de 90 de zile de la data alegerilor, un certificat de compatibilitate, conform dispoziţiilor Legii 187/1999, cu modificările ulterioare.

(3) Declaraţia pe propria răspundere depusă de un candidat la o funcţie aleasă din cele prevăzute la art. 2 este verificată de Autoritatea Electorală Centrală în momentul primirii certificatelor prevăzute la alin. (2) şi, atunci când este cazul, trimite dosarul organelor penale abiliatate să cerceteze fapta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reglementată şi sancţionată de Codul Penal, semnalând persoanei în cauză, precum şi organelor de control starea de incompatibilitate.

(4) Rezultatele verificărilor se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III – a, prin grija Biroului Electoral Central.

(5) Persoana aleasă într-una din demnităţile prevăzute la art. 2 care s-a aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 1 îşi va continua mandatul până la expirarea acestuia.

(6) Pentru persoana aleasă, termenul de 5 ani curge de la expirarea mandatului.

Art. 4

(1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana care exercită o funcţie sau demnitate publică dintre cele prevăzute la art. 2 sunt obligate să depună la instituţia la care îşi desfăşoară activitatea o declaraţie pe proprie răspundere, olografă, prin care să precizeze dacă s-au aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 1.

(2) Persoana numită într-una din demnităţile prevăzute la art. 2 care nu a depus declaraţia prevăzută la alin. (1) este considerată demisă sau, după caz, devine incompatibilă cu exercitarea demnităţii respective, la expirarea termenului de 30 de zile.

(3) Persoana numită într-una din demnităţile prevăzute la art. 2 din a căror declaraţie rezultă că s-a aflat într-una din situaţiile prevăzute la art. 1 este demisă de drept de la data înregistrării declaraţiei, sau, după caz, devine incompatibilă cu exercitarea demnităţii respective.

Puteti consulta amendamentele parlamentare la acest proiect de lege : Tabel centralizator Plx282-06,amend.

Dupa 20 de ani, in care Justitia a fost sugrumata de Iliescu si bolsevicii lui, in sfarsit, 99% din istoria cuprinsa in dosarul Revolutiei ajunge acasa.

Prin dezinformare si minciuna, institutiile statului au incercat sa blocheze punerea in aplicare a dispozitiilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, dand dovada cel putin de rea credinta si chiar complicitate cu criminalii din Decembrie 1989, scrie pe site-ul sau Asociatia 21 Decembrie.

Dupa 141 de zile de protest extrem – greva foamei doar pentru respectarea legii intru adevar, Teodor Maries si Asociatia 21 Decembrie 1989 intra in posesia Dosarului Revolutiei, asa cum arata la ora actuala dupa 20 de ani de "investigatii" ale Ministerului Public din Romania.

Un dosar voluminos care include sute de mii de pagini de declaratii si marturii ale participantilor la revolutie, in urma carora Justitia româna nu a reusit sa gaseasca nicun vinovat! De ce oare? Sa fie vorba de incompetenta sau complicitate la crima? Timpul ne va arata in ce masura se poate face, sau nu, DREPTATE in aceasta tara unde criminalii a peste 8000 de victime, din care peste 1000 de morti in decembrie 1989, raman (cel putin pana astazi) si dupa 20 de ani nepedepsiti.

Proces-verbal final de predare a documentelor din Dosarul Revolutiei 97/P/1990:

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, 10 februarie 2010, o hotărâre pentru declasificarea unor informaţii secrete de stat emise de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), ca urmare a faptului că dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat, informeaza agentia de presa Agerpres.

Potrivit MApN au fost declasificate 7.617 file din documente cu nivel de clasificare secret de stat.

Instituţiile şi autorităţile publice care au în gestiune copii ale acestor documente vor lua măsuri în consecinţă, conform legii, se arata in Hotararea Guvernului.

Aceasta inseamna ca Parchetul General care detine copii ale acestor documente este obligat sa le predea Asociatiei 21 Decembrie.

În data de 15 ianuarie 2010, Ministerul Apărării Naţionale a declasificat deja 2684 file secret de serviciu, care au fost comunicate Secţiei Parchetelor Militare.

Ionuţ Matei, avocatul Asociatiei 21 Decembrie, a precizat că restul de 1.018 de file care poartă menţiunea ’secret de stat’, vor fi analizate de angajaţi ai MApN in vederea declasificarii si predarii catre asociatie.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 a depus in 2008 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) o plângere referitoare la Dosarul nr. 97/P/1990 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, cunoscut şi sub numele de ”Dosarele Revoluţiei”.

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, aflat în greva foamei, a precizat ca până pe 22 februarie, copii după aceste file din Dosarul revoluţiei trebuie trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit termenului limită dat de CEDO.

p.s. La 17 februarie 2010 s-a publicat in Monitorul Oficial - Hotararea Guvernului nr. 94 pentru declasificarea unor informatii secrete de stat emise de Ministerul Apararii Nationale (click aici pentru detalii).

Ieri la o conferinta de presa tinuta la sediul Asociatiei 21 Decembrie, avocatul Ionut Matei, a informat pe cei prezenti ca "in timpul intrevederii din 5 februarie avuta cu ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, acesta a declarat revolutionarilor ca din documentele care erau considerate ’secret de serviciu’, au fost declasificate 2.600 de file".

Pentru celelalte documente, totalizand un numar de 8.635 de file, ministrul Oprea le-a comunicat interlocutorilor ca, in 10 februarie, va fi inaintat Guvernului un proiect de hotarare guvernamentala (HG) tocmai pentru declasificarea acestor documente.

Liderul Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor Maries a prezentat duminica, rezultatele intrevederii din 5 februarie dintre reprezentantii Asociatiei 21 Decembrie 1989 si ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea.

"Sper ca dispozitia CEDO a fost inteleasa si de catre domnia sa, daca trebuia inteleasa de ministrul Apararii. Pentru ca actele sunt la Parchet, dispozitia CEDO este catre Guvernul Romaniei, prin intermediul MAE (agentul guvernamental) care a transmis-o Parchetului General. De ce implicam alte institutii cu asa zice secretizari si parasecretizari dupa 20 de ani, cand aceste documente apartin Parchetului General si apartin dosarului 97/P/1990 ?" , s-a intrebat Maries.

Documente legate de evenimentele din perioada 17 decembrie 1989 - 3 ianuarie 1990 (documente care au fost considerate SECRET pana ieri!) au fost distruse inca din 1993 , se arata intr-o INFORMARE a Comandamentului National al Granicerilor adresata catre adjunctul Procurorului General si sef al Sectiei Parchetelor Militare.

Aceasta INFORMARE a fost prezentata ziaristilor ieri, 13 ianuarie 2010, la sediul Asociatiei 21 Decembrie de catre avocatul Antonie Popescu. Informarea facuta in anul 1994 a stat ascunsa pana in 2008 cand a ajuns la Parchetul General.

Un document al Comandamentului de Grăniceri cuprinde informaţii cu privire la moartea jurnalistului Danny Huwé, se arata intr-un comunicat al Asociatiei 21 Decembrie.
Reporter la o televiziune belgiană, bărbatul de 42 de ani a fost împuşcat mortal în noaptea de 24 decembrie 1989, în cartierul Drumul Taberei din Capitală. Detalii despre moartea lui Huwé nu s-au aflat, oficial el fiind victima unui terorist-lunetist.

Intr-un document oficial întocmit de cei care l-au identificat se arată că:
„În ziua de 25.12.1989, la C.T. Grăniceri, în afara cazărmii, a fost identificat un cadavru. Conform documentelor şi bunurilor descoperite asupra lui de trei ofiţeri din unitatea noastră, acest cadavru aparţinea ziaristului belgian Huwe Danny, care a fost împuşcat de teroriştii ce acţionau în zona şos. Panduri – Bdul. Geniului. Asupra cadavrului s-au descoperit obiecte personale, o videocameră de provenienţă japoneză şi valută după cum urmează: 111 leva; 13.510 franci; 29.641.000 dinari; 8.000 mărci; 610 lei; 936 dolari”.

Raportul respectiv primea pe 6 mai 1990, urmatoarea rezoluţie: „preluaţi valuta”. Din datele MAI mai aflăm că videocamera folosită de Huwe în momentul în care a fost împuşcat a fost preluată „personal” de maiorul Vasile Motilică.
Imaginile care conţin ultimele clipe din viaţa lui Danny Huwé n-au apărut niciodată.

VIDEO - Informatii despre moartea jurnalistului belgian Danny Huwé (min 2:50)

Reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie au declarat, pentru NewsIn, că au ridicat, miercuri, de la Ministerul Public două dosare cu documente clasificate ale Revoluţiei aparţinand Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care insumează 154 de file. In prealabil, Ministerului Public i-a informat pe revoluţionarii de la Asociaţia 21 Decembrie că pot veni miercuri după-amiază la parchet pentru a ridica documente clasificate din dosarul Revoluţiei ce aparţin MAI. Conform răspunsului trimis de Parchetul General şi făcut public de revoluţionari, MAI a anunţat Ministerul Public in 7 ianuarie că este de acord cu declasificarea acelor documente.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a intrat incepand cu 12 ianuarie 2010 pentru a treia oară in greva foamei.

VIDEO: 22 decembrie 1989, ora 12.08, Ceausescu a fugit!